Documenta Romaniae Historica, serie B, Țara Românească

La sfârşitul celui de-al şaselea deceniu al secolului trecut, urmare a vocilor tot mai critice, dar şi a conştientizării numeroaselor deficienţe, ştiinţifice şi de ordin moral, secţia de specialitate a Academiei Române decidea renunţarea la realizarea vechii colecţii Documente privind istoria României şi reluarea acestui proiect sub o nouă denumire. Noua colecţie, cunoscută sub numele de Documenta Româniae Historica, păstra vechea formulă „teritorial-politică” de publicare a materialului documentar pe serii – A (Moldova), B (Ţara Românească), C (Transilvania), la care se adăuga şi seria D, ce urma să includă acele documente ce aveau rolul să evidenţieze relaţiile între ţările române –, îşi propunea publicarea exhaustivă a tuturor documentelor elaborate pe teritoriul celor trei formaţiuni statale nord-dunărene (până la 1700 în cazul Moldovei şi Ţării Româneşti; până la 1541 în cazul Transilvaniei), cu respectarea criteriilor şi normelor ştiinţifice agreate şi acceptate în mediile academice. Astfel, documentele urmau să fie publicate în limba originală în care acestea au fost redactate (slavonă, greacă, latină, germană etc.; în aceste situaţii textul original era însoţit de traduceri), indiferent de forma sub care au ajuns până la noi (originale, copii, traduceri, rezumate, transumpturi etc.), cu precizarea că documentele redactate cu alfabet chirilic erau redate numai în transcriere cu alfabet latin.

Realizarea volumelor din seria B a colecţiei DRH va fi asumată de către cercetătorii din cadrul Institutului nostru, primul volum al noii sericii fiind publicat în anul 1965 (este volumul cu numărul XXI şi acoperă intervalul cronologic 1626-1627). Din acel moment şi până în prezent au fost publicate nu mai puţin de 31 de volume, acoperind următoarele intervale cronologice: 1247-1580 (vol. I-VIII), 1593-1600 (vol. XI), 1626-1657 (vol. XXI-XLII), prin intermediul cărora au fost puse în circuitul ştiinţific câteva mii de asemenea piese documentare. De amintit aici şi faptul că, imediat după momentul căderii regimului comunist, colecţia a înregistrat un reviriment în toate cele trei centre academice implicate în realizarea acesteia: Institutul de Istorie N. Iorga (Bucureşti), Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” (Iaşi) şi Institutul de Istorie „G. Bariţiu” (Cluj-Napoca), dinamică care însă, din nefericire, în ultimele două decenii este tot mai vizibilă şi cu consecinţe dintre cele mai nefaste asupra viitorului colecţiei.  

Potrivit normelor colecţiei, fiecare volum – dincolo de corpusu-ul documentar propriu-zis – este însoţit de introducere, listă bibliografică, rezumatele documentelor (în limba română şi franceză), indici onomastici şi toponimici, indici de materii (facilitând astfel consultarea documentelor de către specialiști), o secţiune în care se regăsesc documentele false sau îndoielnice, listă de cuvinte şi expresii slavone intrate în uzul limbii române, precum şi o consistentă anexă foto, în care se regăsesc o serie de reproduceri după unele dintre documentele incluse în volum şi considerate de editori ca fiind reprezentative pentru grafie, elementele decorative, starea de conservare în care au ajuns până la noi etc.        

Mai multe volume din seria Documenta Romaniae Historica (seria B) pot fi consultate aici.