Evenimente 2025

Programul IV România și Europa în secolul XX vă invită luni, 17 februarie 2025, la comunicarea susținută de domnul Simion Gheorghiu intitulată O disidență sui-generis: România în contextul relațiilor sovieto-americane în perioada destinderii.
Destinderea relațiilor sovieto-americane de la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970 a remodelat semnificativ dinamica politicii globale și a deschis o nouă eră în istoria relațiilor internaționale. Comunicarea va urmări în ce măsură evoluțiile interne din România și raporturile dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică au influențat cursul politicii externe românești.

Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, Programul I, Surse, instrumente de lucru și istorie socială vă invită luni, 3 februarie 2025 la audierea comunicării prezentate de dr. Lidia Cotovanu, intitulată Gkinos oikonomos de la Pogoniani, un copist “profesionist” în slujba celor mulți (prima jumătate a secolului XVIII), urmată de prezentarea volumelor Documente medievale din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, vol. I : 1402-1600, Iaşi-Bucureşti, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi / Editura Muzeului Naţional de Istorie a României 2024; Documenta Romaniae Historica, seria B, Ţara Românească, XLII (1657), București, Editura Academiei Române, 2024.

Miercuri, 29 ianuarie 2025, ora 17.00, va avea loc (online, prin platforma Google Meet) ședința „Grupului de Cercetări Interdisciplinare asupra Istoriei Dreptului” unde este programată conferința D-lui Nicolae Mihai (Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova - „C.S. Nicolăescu-Plopșor”), Când cultura populară intră în conflict cu Statul: despre iarba fiarelor la sud de Carpați (secolul al XIX-lea)
Moderatori: Oana Rizescu și Andrei-Florin Sora
Evenimente 2024

Sesiunea Anuală a Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" - La Masa Istoriei. Banchete, Serate și Recepții
Sesiune anuală 2024 program.pdf

Conferința colegului Ovidiu Olar la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan -Alexandru Rosetti " joi, 12 decembrie 2024 ora 10:00.

Alexandru Mamina, Tehnică gospodărie şi aculturaţie: evoluţia alimentaţiei ţărăneşti în societatea românească (secolele al XIX-lea – al XX-lea)
Comunicarea prezintă evoluţia alimentaţiei ţărăneşti în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, de la una bazată fundamental pe fierturi şi în special pe mămăligă, la o alimentaţie diversificată, implicând procedee de preparare şi de conservare multiple. De asemenea, comunicarea urmează să deceleze factorii care au condiţionat acest parcurs, cu referire la schimbările de ordin tehnic din existenţa populaţiei rurale, cu referire la evoluţia gospodăriei ţărăneşti, respectiv la procesul industrializării, toate de natură să precizeze posibilităţile şi preferinţele sătenilor pe teren alimentar.

Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române vă invită luni, 25 noiembrie 2024, orele 12.30, la conferinţa plenară Pretendenţa la tronul Ţării Româneşti (1418-1632), susţinută de dr. Marian Coman.
Succesiunea la tronul Ţării Româneşti medievale a fost, aproape întotdeauna, rezultatul unei confruntări militare sângeroase. De la moartea lui Mircea cel Bătrân (1418) până la urcarea pe tron a lui Matei Basarab (1632) au avut loc mai bine de 70 de lupte pentru tron. Instabilitatea cronică a puterii domneşti a fost adeseori explicată de istorici drept o consecinţă a absenţei reglementării juridice a succesiunii. Istoriografia a trasat, totodată, o linie clară de demarcaţie între domni, înţeleşi drept monarhi legitimi şi pretendenţi, văzuţi mai degrabă ca aventurieri.
Comunicarea noastră propune o nouă abordare, mutând accentul de pe distincţia domn/pretendent asupra fenomenului pretendenţei. Toţi cei care au revendicat, cu sau fără succes, tronul Ţării Româneşti au trebuit să-şi justifice, în faţa unor audienţe diverse, acţiunea. Cum au făcut-o şi, mai ales, de ce unii au avut succes, în timp ce alţii au eşuat?

Comunicarea colegului Gheorghe Lazăr, Discurs și practică testamentară în Țara Românească la începuturile modernității: Nectarie arhimandritul și testamentul său (1825).

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” vă invită la cea de-a XIII-a ediţie a Conferinţei Naţionale „Comunismul Românesc”, organizată în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii - CNSAS, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.
Program Conferința Națională Comunismul Românesc 2024.pdf

Journée d’étude “Prendre soin de leur avenir». La famille et la transmission des biens en Europe du Sud-Est (XVe-XIXe siécles)”. Dans le cadre du projet de recherche conjoint L’Institut d’Histoire «N. Iorga» (Bucarest) de l’Académie Roumaine et L’Institut d’Etudes Historiques (Sofia) de l’Académie Bulgare des Sciences

Comunicarea lunii noiembrie la programul de istorie medievală al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” va fi susținută, marți 19 noiembrie 2024, ora 11:00, de doamna Franceska Știrbu.

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” vă invită, luni, 11 noiembrie a.c., orele 13.30, la lansarea volumului omagial În căutarea celuilalt. Diplomaţie, război, memorie. In Honorem Ileana Căzan. Prezintă Ovidiu Cristea, Mioara Anton și Georgiana Țăranu.

Conferința Științitifică a Doctoranzilor, ediția a II-a, București, 31 octombrie - 1 noiembrie 2024.
Program conferința doctoranzilor 2024.pdf

Marți, 12 noiembrie 2024, de la ora 11.00, Programul IV România şi Europa în secolul XX, Institutul de Istorie N. Iorga, Academia Română vă invită la comunicarea susţinută de dl. Radu Tudorancea intitulată Misiuni internaţionale de inspecţie în lagărele de prizonieri de război (români) ale Puterilor Centrale în timpul primei conflagraţii.
Informaţiile provenind din rapoartele diferitelor misiuni internaţionale de inspecţie a lagărelor Puterilor Centrale au fost singurele disponibile în perioada războiului, pe lângă cele obţinute de la prizonierii de război evadaţi, cu privire la situaţia prizonierilor de război în timpul captivităţii. Deşi rapoartele elaborate în urma vizitelor în amintitele lagăre vizează mai ales condiţiile din lagărele de prizonieri ofiţeri, informaţiile din ele surprind, mai degrabă, o realitate înscenată, măsluită de către administraţia lagărelor, convinsă de importanţa diseminării unei imagini pozitive despre tratamentul prizonierilor de război aliaţi. Aşadar, deşi sunt importante, acestea trebuie privite cu doza de reţinere cuvenită.

Daniel Gicu, Noi abordări şi tendinţe în cercetările de istorie culturală a corpului din ultimele decenii
Istoria corpului a fost una din direcţiile de cercetare ale istoriei culturale, încă de la apariţia acestui tip de demers istoriografic. Demersurile de istorie culturală analizează modul în care discursurile despre corpul uman, dar şi comportamentul acestuia, au fost influenţate de evoluţiile istorice din diferite perioade şi spaţii geografice. Aria de cercetare a istoriei culturale a corpului este aşadar caracterizată prin eterogenitate: de la sentimentul intim la manifestarea socială, de la sexualitate la gusturile alimentare, la tehnicile fizice sau la lupta împotriva bolii. În această prezentare ne propunem să facem o scurtă trecere în revistă a principalele tendinţe în cercetările de istorie culturală a corpului din ultimele decenii, atât în ceea ce priveşte noutatea subiectelor abordate, cât şi a metodelor folosite în analiză.

Afișul și programul conferinței Stăpânirea în istoria dreptului românesc, organizată de Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" în parteneriat cu Facultatea de Istorie a Universității din București.

Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”/Programul IV România şi Europa în secolul XX vă invită miercuri, 23 octombrie 2024, de la ora 11.00, la comunicarea susţinută de doamna Camelia Zavarache, intitulată Coloniile şcolare în România interbelică: prevenţie şi asistenţă medicală
Coloniile şcolare au reprezentat forme ale politicilor de sănătate publică care i-au vizat pe copii şi tineri în România primei jumătăţi a secolului XX. Iniţiate înainte de primul război mondial, ele au cunoscut o extindere fără precedent în perioada interbelică. Patronate de Ministerul Instrucţiunii Publice, prin Casa Şcoalelor şi prin Direcţiunea Învăţământului Secundar, astfel de instituţii au avut rolul de a fortifica trupul elevilor din şcolile secundare, pe fondul unei stări de „debilitate” constatată de medici, cauzată fie de mediul social pauper din care proveneau, fie ca urmare a periodelor de convalescenţă prin care trecuseră.
Alături de Minister, Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a organizat anual colonii şcolare pentru copiii care sufereau de tuberculoză, în sanatoriul de la Techirghiol. Lupta împotriva tuberculozei a fost o direcţie prioritară a politicii de sănătate publică postbelică, promovată în Europa de International Health Board, al Fundaţiei Rockefeller, instituţie cu care Ministerul Sănătăţii din România s-a aflat în contact. Astfel, efortul autorităţilor de a gestiona criza sanitară din anii 1920 a condus la trasarea politicilor de prevenţie, medicina şcolară şi coloniile reprezentând expresia intervenţionismului medical în mediul şcolar.

Comunicare la programul de istorie universală al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”: Michal Wasiucionek despre relațiile moldo-polone la începutul secolului al XVII-lea.

Luni, 30 septembrie 2024, de la 11.00, doamna Claudia-Florentina Dobre va susţine în cadrul Programului IV România şi Europa în secolul XX comunicarea intitulată Zile şi nopţi în Bărăgan: cotidianul deportării
Dislocarea din 18-19 iunie 1951 a circa 44 000 de persoane din zona Banatului şi Olteniei de Vest în regiunea Bărăganului a avut un rol profilactic, punitiv dar şi practic. Autorităţile comuniste au vrut să preîntâmpine revoltele ţăranilor care se opuneau colectivizării, să îi pedepsească pe cei care îi susţineau pe luptătorii din munţi şi să susţină cu forţă de muncă calificată dar prost plătită dezvoltarea agricolă a Bărăganului unde fuseseră create numeroase Gospodării Agricole de Stat (GAS) şi Gospodării Agricole Colective (GAC). Discordia dintre Stalin şi Tito şi poziţia pro-stalinistă a autorităţilor de la Bucureşti au reprezentat un alt motiv al deportării celor consideraţi „duşmani ai poporului”. Odată ajunşi în Bărăgan, au fost nevoiţi să îşi construiască de la zero case, şcoli, dispensare etc. şi să muncească zi de zi pentru a supravieţui. În câteva luni, noi 18 sate au apărut din ciulinii Bărăganului.
Viaţa de zi cu zi în aceste sate s-a dovedit dificilă, uneori periculoasă, lipsită de cele necesare traiului (cel puţin la început când până şi apa era greu de procurat). Cu toate acestea, cu dragoste de viaţă şi de semeni, prin solidaritate şi muncă îndârjită, deportaţii au reuşit să depăşească toate obstacolele şi să supravieţuiască. Şi, uneori, chiar să se bucure de viaţă. Timp de 5 ani, au privit Bărăganul ca pe propria lor casă. Cum au trăit în această casă şi care au fost principalele repere ale cotidianului lor va constitui subiectul comunicării.

Conferința plenară a lunii februarie la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” va fi susținută de colegul Bogdan Popa.
Primele luni ale anului 1919 au fost extrem de dificile pentru România, Unitatea naţională era apărată pe trei fronturi diferite, traiul decent al populaţiei greu de asigurat, iar la Conferinţa Păcii de la Paris dificultăţile diplomatice din ce în ce mai numeroase. În ciuda acestor probleme, armata a găsit timpul şi modalitatea de a trimite la Paris, la Jocurile Interaliate (competiţie sportivă organizată în paralel cu Conferinţa Păcii de către American Expeditionary Force şi YMCA), un detaşament numeros, format din foşti combatanţi din Primul Război Mondial. Comunicarea mea reface biografia colectivă a acestui Detaşament Militar Sportiv, în rândurile căruia se regăseau atât membri ai mişcării sportive incipiente de dinainte de 1916, cât şi militari aleşi pentru calităţi atletice demonstrate în timpul războiului. Schiţez, în acest mod, o istorie a fracturilor din societatea românească la sfârşit şi început de epocă.

Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" împreună cu proiectul de cercetare PCE PN-III-P4-PCE-2021-0376 GUTEPOL (dir. proiect Mária Pakucs) organizează în zilele de 19 şi 20 septembrie conferinţa internaţională dedicată bunei guvernări în oraşele din Europa răsăriteană, 1500-1900. Programul conferinţei se găseşte la adresa Conference in Bucharest – GUTEPOL. Invitatul pentru prelegerea magistrală este Prof. Ulrich Wien de la Universitatea Kaiserslauten-Landau RTPU, care ne va vorbi despre Reforma religioasă şi impactul ei în Estul Europei. Intrarea este liberă.

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Muzeul Naţional Peleş organizează vineri, 23 august 2024, orele 13.00, o masă rotundă consacrată împlinirii a 80 de ani de la răsturnarea regimului Antonescu.
Paradoxal, la 80 de ani de la lovitura de palat şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste, în istoriografia românească actuală există un interes mai degrabă marginal pentru evenimentul care a scurtat războiul mondial, a schimbat destinul României şi în jurul căruia partidul comunist român şi-a construit o întreagă mitologie a legitimării. La 80 de ani distanţă, 23 august continuă să rămână, aşadar, o dată de referinţă atât pentru istoria mare a războiului mondial, cât mai ales pentru cea a României. În cadrul dezbaterii noastre, vom aduce în discuţie o serie de teme precum: necesitatea loviturii şi încheierea armistiţiului; activitatea opoziţiei; rolul militarilor şi a Palatului Regal; cooptarea membrilor partidului comunist în organizarea răsturnării regimului Antonescu; canalele de negociere pentru ieşirea din război; prezenţa Armatei Roşii în România şi debutul sovietizării; mitologia actului de la 23 august 1944 - eroi şi falşi eroi.

Cristian Vasile, Chestionarul Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM) din mai 1948 – moment de bilanţ în domeniul muzeal din România
Prezentarea încearcă să scoată în evidenţă contrastul vădit în România primilor ani postbelici între normă şi practică în domeniul muzeal. Această problematică va fi urmărită în principal apelând la chestionarul completat cu informaţii importante, trimis în mai 1948 Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM) de către oficialităţile politico-muzeale de la Bucureşti. Comunicarea surprinde planurile autorităţilor vizând sectorul muzeal şi criteriile pe care le-au folosit pentru clasificarea muzeelor şi a colecţiilor de artă. În fine, prezentarea acordă o atenţie specială evoluţiei regimului de proprietate în cazul anumitor muzee şi colecţii în 1948 şi ulterior, într-o etapă istorică aflată sub impactul naţionalizărilor.

Miercuri, 26 iunie 2024, are loc la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” al Academiei Române o reuniune a grupului de lucru din cadrul reţelei academice internaționale Women on the Move finanţată de COST (European Cooperation in Science and Technology) (CA19112). Formată din participanţi din 52 de ţări reţeaua internaţională şi-a început activitatea în anul 2020 şi are ca obiectiv principal reliefarea prezenţei şi participării femeilor la construcţia Europei prin studierea fenomenului migraţiei lor. Întrunirea de la Bucureşti este una internă şi are drept scop evaluarea rezultatelor obţinute până acum şi discutarea de către grupul de lucru a unor activităţi ulterioare închiderii acţiunii COST.

Miercuri, 26 iunie, orele 17.00, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, împreună cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, organizează lansarea volumului În căutarea românului perfect, autor Marius Turda, profesor la Oxford Brookes University. Evenimentul va fi urmat şi de o dezbatere la care vor participa Ioan Aurel Pop, preşedinte al Academiei Române, Sorin Antohi, membru, Academia Europea, Daniel Şandru, preşedinte al ICCMER. Pentru toţi cei interesaţi, intrarea este liberă. Vă aşteptăm!

Colocviu româno-italian despre Războiul cel Lung organizat de Accademia di Romania, Institutul Cultural Român, Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, Istituto Nazionale di Studi Romani, Centro Studi sull'Età dei Sobieski e della Polonia Moderna, Centro Romeno-Italiano di Studi Storici dell'Università di Bucarest e dell'Università Roma Tre sub patronajul Associazione Italiana di Studi di Storia dell'Europa Centrale e Orientale și Associazione Italiana di Studi del Sud-Est Europeo.

Conferința plenară a lunii februarie la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” va fi susținută de colegul Bogdan Mateescu.


Programul II vă invită marţi 28 mai 2024, ora 11:00, la Comunicarea intitulată; „Ţara Românească şi Dobrogea într-o relatare necunoscută de călătorie de la sfârşitul secolului XVIII”, susţinută de către domnul Alexandru Ciocîltan

Invitatul lunii mai al programului III - domnul profesor Dan Chiță, Marx și marginalismul - o istorie.

Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”/Programul IV România şi Europa în secolul XX vă invită vineri, 24 mai 2024, ora 11:00 la comunicarea intitulată „Descentralizarea” şi paradoxurile creşterii economice româneşti din perioada 1965-1970, susţinută de către domnul Cosmin Popa.

Invitatul lunii mai la programul de istorie medie unviersală al Institutului de Istorie "Nicolae Iorga": Oana Avram, Conceptul de autor în secolul al XVI-lea.

Dezbarere pe marginea unor lucrări recent publicate organizată de Programul I al Insitutului de Istorie "Nicolae Iorga".

Ședință de comunicări organizată de Grupul de cercetare pentru Studiul Istoriei Dreptului.


Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” vă invită, luni, 16 mai 2024, orele 11:00, la lansarea volumului omagial Deportați în Bărăgan. Amintiri din "Siberia" românească.

Comunicarea colegei Gabriela Dristaru în cadrul programului de Istorie contemporană a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”.

Comunicare în cadrul programului de istorie medievală universală al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”.

Institutul de Istorie „N. Iorga” vă invită luni, 15 aprilie a.c., orele 12.30, la audierea conferinţei plenare susţinută de dr. Michal Wasiucionek.
Relaţiile politice polono-moldoveneşti de-a lungul secolului al XVII-lea s-au definit printr-o oscilaţie constantă de la prietenie strânsă la ostilitate deschisă. Mai mulţi factori au alimentat această instabilitate, precum influenţa otomană asupra relaţiilor diplomatice sau pretenţiile istorice de suzeranitate asupra Moldovei, pe care Coroana poloneză le-a menţinut şi în secolul al XVII-lea. Tendinţa dominantă în istoriografie a fost de a interpreta conflictele ca o tensiune între mândria personală a trimişilor voievozilor, pe de o parte, şi statutul juridic al relaţiilor polono-moldoveneşti în perioada respectivă. La baza acestei perspective s-a aflat noţiunea de ceremonial bazată pe un fundament de proiect stabilit, împărtăşit atât de diplomaţii polono-lituanieni, cât şi de gazdele lor moldoveneşti. Explorând modurile în care diplomaţii şi-au format opinia despre cum ar trebui să arate o recepţie adecvată şi cum a fost negociată ulterior cu curtea moldovenească, prezentarea noastră avansează o încadrare alternativă a conflictelor ceremoniale de la Iaşi de-a lungul secolului al XVII-lea.

Invitatul lunii aprilie al „Atelierului pentru studiul ideilor contemporane” este domnul Gelu Sabău.

Invitatul lunii martie al programului Europa Centrala, Țările Române și Marea Neagră este domnul Cătălin Țăranu care va propune o incursiunea în lumea medievală a emoțiilor.

Conferința plenară a lunii februarie la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” va fi susținută de colega Mioara Anton, director al institutului.
Nostalgia comunistă a devenit un loc comun pentru cei care nu se mai regăsesc în societatea prezentului. Atunci când rememorează existența din timpul regimului comunist nostalgicii evocă numai experiențele pozitive și minimalizează în mod voit consecințele răului totalitar. Sunt trecute sub tăcere suferințele victimelor, tratamentele psihiatrice, politicile pronataliste și "ocrotirea" copiilor instituționalizați, intruziunea statului în viața privată, supravegherea permanentă și frica indusă de Securitate raționalizarile, frigul din apartamente și umilința cotidiană a cozilor.

Lansare de carte la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” - „O Istorie a Banatului” coordonatori Ioan Bolovan și Rudolf Gräf.

Conferința plenară a lunii februarie la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” va fi susținută de colega Lidia Cotovanu.
Înființarea Oficiului de depozite private la Zecca Veneţiei a dat naştere unei noi practici de economisire în rândul negustorimii greceşti care făcea afaceri în oraşul Dogilor. Oficiul a cunoscut un succes rapid și a fost folosit și de către alte personaje influente ale vremii care dispuneau de lichidităţi. Unii puneau bani deoparte pentru zile negre, alţii pentru a-şi pune la adăpost moştenitorii sau pentru a preveni insolvabilitatea în caz de datorii, în timp ce clienţii de rang înalt, precum patriarhii greci, boierii şi domnitorii valahi, au găsit în această practică un nou instrument de finanţare a operelor lor filantropice. Fondurile de documente ale Zeccăi, astăzi păstrate la Arhivele de Stat din Veneţia, și pe care le vom prezenta în conferința noastră, ne deschid poarta către istorii instituționale și personale prea puțin cunoscute.

Programul II „Europa Centrală, Ţările Române şi Marea Neagră” vă invită, marţi, 20 februarie 2024, orele 11.00, la comunicarea prezentată de dr. Dana Caciur-Andreescu.

Programul IV „România şi Europa în secolul XX” organizează vineri, 26 ianuarie 2024, orele 11.00, masa rotundă Reflectarea unirii Principatelor Române în istoriografia comunistă.
Evenimentul îşi propune să analizeze modul în care Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 a fost folosită de regimul comunist pentru a-şi construi propria-i legitimitate. Distanţarea de Moscova a însemnat şi revalorizarea momentelor fondatoare ale statului naţional, sărbătorirea cu mare fast a centenarului unirii în ianuarie 1959 fiind ilustrativă pentru renunţarea oficială la universalitatea modelului sovietic.

Programul III (Europa și românii în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX-lea) din cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” vă invită luni, 22 ianuarie 2024, ora 13:00 la conferința plenară, susținută de domnul Alexandru Mamina cu titlul: „Legitate și acțiune subiectivă”. Conferința tratează modul în care a fost concepută legitatea socială începând din secolul al XVIII-lea, prin analogie cu legile naturale. În context, abordează raportul dintre necesitatea obiectivă și acțiunea subiectivă, observând rolul individului în transformările istorice.
Evenimente 2023

Sesiunea Anuală a Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" - Cauzalitatea în istorie între determinism și voluntarism
Sesiunea anuală 2023 program.pdf

Invitatul lunii noiembrie al Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" - dr. Melchior Jakubowski (Institutul de Istorie al Academiei Poloneze de Științe).

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti, organizează în zilele de 22 şi 23 noiembrie 2023 cea de-a XII-a ediţie a Conferinţei Naţionale „Comunismul Românesc” (CNCR). Lucrările se vor desfăşura în sala de conferinţe a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” şi în Sala de lectură a Bibliotecii Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti.

Programul de Istorie Universală al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” îl are ca invitat în luna noiembrie pe colegul David Linus-Neagu (Institutul de Studii Sud-Est Europene) cu o comunicare despre Regatul medieval al Armeniei.

Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", Programul IV "România şi Europa în secolul XX", organizează în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST) workshop-ul intitulat Secolul extremelor. Ideologii politice, experimente sociale. Dezbaterile se vor desfăşura, miercuri, 1 noiembrie 2023, începînd cu orele 10.00, la sediul Institutului "N. Iorga", Bd. Aviatorilor, nr. 1.

Profesorul Paul Michelson (Huntington University) este invitatul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” şi va prezenta marţi, 31 octombrie 2023, orele 11.00, conferinţa intitulată The Problem of the Renaissance: A Historical Proteus.
The problem of the Renaissance was and is the controversy over the nature, definition, and essence of whatever it was that came between the Medieval Era and the Enlightenment. It was elevated to the level of a historical ”problem” in the 19th century by Jules Michelet and especially by Jacob Burckhardt who articulated what came to be called the Burckhardt Thesis. This was the contention that the Renaissance heralded the advent of modern Western Civilization in a number of significant ways, an argument that became a historiographical truism. The paper traces and explains the rise of the Burckhardt Thesis; its subsequent refutation following World War I at the hands of the Medievalists; and then, owing to its astonishing shape-shifting nature, its revival in the latter part of the 20th century.

Comunicarea colegei dr. Constanța Vintilă în cadrul Programului III al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”.

Programul I Surse, instrumente de lucru şi istorie socială vă invită, marţi, 24 octombrie 2023, orele 11.00 la audierea conferinţei prezentată de dr. Oana Rizescu.

Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită, luni, 23 octombrie 2023, orele 11.00 la audierea conferinţei prezentată de dr. Radu Tudorancea.

Programul III „Europa şi românii în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea” vă invită, luni, 9 octombrie 2023, orele 11.00 la audierea conferinţei prezentată de dr. Bogdan Popa.

Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită, luni, 25 septembrie 2023, orele 11.00 la audierea conferinţei prezentată de dr. Cristian Vasile.

Conferința lunii septembrie la programul Surse, instrumente de lucru și istorie socială va fi susținută de dr. Elena Bedreag, luni 18 septembrie 2023.

Programul III „Europa şi românii în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea” vă invită vineri, 15 septembrie 2023, orele 11.00, la prezentarea conferinţei susţinută de dr. Raluca Tomi.

Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, Programul IV „România şi Europa în secolul XX”, vă invită, marţi 25 iulie 2023, orele 11.00, la audierea comunicării prezentate de dr. Cosmin Popa intitulată „Planificarea şi piaţa în politica economică a regimului Ceauşescu. A doua jumătate a anilor '60 - începutul anilor '70”.

Comunicarea domnului dr. Alexandru Mamina la programul de istorie modernă al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”.

Comunicarea domnului dr. Bogdan Mateescu la programul de istorie modernă a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”.

Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, Programul IV „România şi Europa în secolul XX”, organizează marţi 30 mai 2023, orele 10.00-16.00 în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi New Europe College workshop-ul internaţional Umanitarism şi dezvoltare. Relaţiile României comuniste cu Sudul Global.
Evenimentul va avea loc la sediul Institutului „Nicolae Iorga”: Bd. Aviatorilor nr. 1, Bucureşti.

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” şi Centrul de Studii Turce găzduiesc, joi, 25 mai 2023, orele 11, conferinţa Antakya - a city between Anatolia and Arab Lands - under Ottoman Rule dedicată istoriei şi civilizaţiei otomane şi turce a oraşului Antiohia/Antakya. Invitatul lunii mai este dr. Ali Çapar, lector la Universitatea Karatekin din Çankırı, Turcia. Prelegerea se va axa asupra aspectelor legate de istoria oraşului otoman, cât şi a oraşului turc contemporan, cu accent pe efectele dezastrelor naturale asupra siturilor istorice, precum şi asupra vieţii sociale, economice şi culturale a populaţiei afectate.
Evenimentul face parte din seria prelegerilor lunare intitulate „Intâlnirile Centrului de Studii Turce” coordonate de conf. univ. dr. Silvana Rachieru şi este dedicat memoriei victimelor din februarie.
CST desfăşoară de o campanie umanitară pentru sprijinirea reconstrucţiei atelierului din Antakya al artistului de arte tradiţionale Turgut Camlı.

Institutul de Istorie „N. Iorga”, Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită marţi, 23 mai 2023, la audierea conferinţei prezentată de dr. Camelia Zavarache.

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită luni, 15 mai 2023, orele 11.00, la conferinţa prezentată de Diana Georgescu, Assistant Professor in Transnational Southeast European Studies, School of Slavonic and East European Studies, University College London.

Comunicarea lunii mai a programului de istorie medievală propune un dialog între arheologie și istorie. Domnul Alexandru Morintz va prezenta șantierul de la Buftea-Mănești și implicațiile istorice ale descoperirilor arheologice.

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită joi, 4 mai 2023, la comunicarea prezentată de dr. Simion Gheorghiu.

Comunicarea lunii aprilie la programul de istorie medie universală: Doru Țuinea despre stăpânirea lui Mihai Viteazul în Transilvania.

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită joi, 6 aprilie 2023 orele 11.00, la conferinţa susţinută de dr. Maria Bucur, John V Hill Chair in History, Professor in Gender Studies, Indiana University, Bloomington.

Comunicarea lunii martie la programul de istorie modernă al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”.

Comunicarea colegului Gheorghe Lazăr, Familii de boieri din Țara Românească cu origini negustorești: Neamul Lehliu.

Comunicarea colegului dr. Michal Wasiucionek în cadrul programului de istorie medievală universală.

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Programul II „Europa Centrală şi spaţiul pontic” vă invită marţi, 14 martie 2023, ora 11.00, la conferinţa susţinută de dr. Iulia Niţescu, cercetător la Institutul de Cercetare al Universităţii Bucureşti (ICUB).

Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită marţi, 21 martie 2023, ora 11.00, la comunicarea susţinută de Gabriela Dristaru, cercetător în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”.

Comunicarea colegei dr. Dana Caciur la programul de istorie medie universală.

Comunicările lunii februarie la programele de istorie medievală ale Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”.


Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” găzduiește în ziua de 7 februarie 2023, ora 11:00 lansarea cărții d-lui Mihai Anatolii Ciobanu „Giurgiu în cartografia istorică a Marilor Imperii”.