Veștile Revoluției din Februarie au fost primite cu teamă și îngrijorare de liderii români, în condițiile înfrângerii militare, a crizelor sociale, sanitare și politice cu care aceștia se confruntau. În acest context, prima strategie a guvernului pentru gestionarea unei posibile contagiuni revoluționare a fost aceea a legiferării reformelor agrară și electorală de către Parlamentul aflat în exil la Iași. Analizând forma și conținutul celor două reforme, precum și compromisul politic care a făcut posibilă materializarea acestora la jumătatea anului 1917, comunicarea își propune să evalueze impactul Revoluției Ruse asupra decidenților politici români, precum și rolul acesteia în stabilirea unor prevederi mai ample a celor două reforme.