România şi Europa în secolul XX
Personal
Dr. Viorel Achim, cercetător ştiinţific I
Dr. Mioara Anton, cercetător ştiinţific I
Dr. Claudia-Florentina Dobre, cercetător ştiinţific III
Gabriela Dristaru, asistent de cercetare
Dr. Simion Gheorghiu, cercetător ştiinţific III
Dr. Bogdan Cristian Iacob, cercetător ştiinţific III
Dr. Cosmin Popa, cercetător ştiinţific II
Dr. Radu Tudorancea, cercetător ştiinţific II
Dr. Cristian Vasile, cercetător ştiinţific I, coordonator de program
Dr. Camelia Zavarache, asistent de cercetare
Preocupări
Programul IV „România şi Europa în secolul XX” a fost înfiinţat în anul 2001 şi a reunit o echipă de cercetare specializată în istorie contemporană românească şi universală (Ioan Chiper – coordonator; Mioara Anton; Cosmin Popa; Cristian Vasile; Radu Tudorancea; Cezar Mâţă). Anterior existenţei acestui departament, în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” a funcţionat Sectorul de Istorie Universală şi Relaţii Internaţionale, condus după decembrie 1989 de prof. Ioan Chiper, în cadrul căruia au activat până în anul 2001 şi specialişti în istorie modernă.
În această perioadă coordonatorii Programului IV au fost: prof. univ. dr. Ioan Chiper (2001–2008); dr. Mioara Anton (2008–2016; 2018–2024); dr. Cristian Vasile (2016–2018, coordonator interimar; 2024–2025).
Din anul 2002, Programul IV a reluat editarea revistei „Studii şi Materiale de Istorie Contemporană” (serie nouă), publicaţie periodică indexată în mai multe baze de date internaţionale (Ebsco Host, CEEOL, Index Copernicus). Principalele direcţii de cercetare ale Programului – care s-au reflectat şi în paginile revistei – s-au concentrat asupra studierii relaţiilor internaţionale, îndeosebi din interiorul Blocului Sovietic, şi a istoriei comunismului românesc dintr-o perspectivă comparativă. Nu au fost neglijate nici subiecte delicate precum istoria recentă a minorităţilor naţionale şi confesionale (maghiari, romi, greco-catolici ş.a.) şi traumele colective ale celor două războaie mondiale. Prin alăturarea dr. Viorel Achim în echipa Programului, au apărut şi preocupări legate atât de reconstituirea politicilor de populaţie, a unor biografii academice şi politice (Sabin Manuilă), cât şi de studiere monografică a unor instituţii (Institutul Central de Statistică).
Printre alte domenii de interes amintim: istoria postbelică a URSS (Cosmin Popa, Simion Gheorghiu), istoria socială a comunismului românesc (Mioara Anton), politicile culturale comuniste (Cristian Vasile), dimensiuni ale propagandei în anii Primului Război Mondial (Radu Tudorancea), reconstituirea istoriei sociale interbelice, cu accent asupra familiei şi a învăţământului (Camelia Zavarache), precum și Relațiile româno-ruse în timpul Primului Război Mondial (Gabriela Dristaru). De-a lungul timpului, în cadrul Programului au mai activat: Florin Anghel, Florin Müller, Angela Colin, regretatul Eugen Denize (director adjunct și director al Institutului „Iorga”), Cezar Mâță, Mihaela Stroe, Raul Denize, ș.a.
În cadrul Programului de cercetare România şi Europa în secolul XX s-au derulat numeroase manifestări ştiinţifice, comunicări, conferinţe, prelegeri. Programul a fost cel care a iniţiat – în luna octombrie a anului 2010 – alături de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), proiectul Conferinţa Naţională ,,Comunismul Românesc”/CNCR (ulterior, s-au alăturat acestui proiect Facultatea de Istorie a Universității din București și IICCMER). Prin această colaborare s-a instituţionalizat o Sesiune naţională anuală dedicată dezvoltării studiilor şi cercetărilor privind comunismul românesc în context european. Prima ediţie a Conferinţei a fost organizată în cadrul Institutului de Istorie ,,Nicolae Iorga” în perioada 17–18 martie 2011. Evenimentul, unul de amploare, la care au participat şi cercetători străini, a consacrat reunirea, într-un spaţiu al dezbaterii ştiinţifice, a instituţiilor şi entităţilor care derulează proiecte de cercetare privind studiul comunismului (instituţii deţinătoare de arhive, institute academice, muzee de istorie, facultăţi de istorie, ştiinţe politice şi umaniste, institute guvernamentale, organizaţii nonguvernamentale, asociaţii civice, ale revoluţionarilor ş.a.).